Visitatori in 24 ore: 18’158
795 persone sono online
Autori online: 3
Lettori online: 792
Ieri pubblicate 23 poesie e scritti 35 commenti.
Poesie pubblicate: 364’965Autori attivi: 7’453
Gli ultimi 5 iscritti: Benedetto - Petorto loca - Leonardo Latini - alberello95 - albero95 |
_
 |
Marzo 2026 |
|
| do |
lu |
ma |
me |
gi |
ve |
sa |
| 1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
| 8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
| 15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
| 22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
| 29 |
30 |
31 |

eBook italiani a € 0,99: ebook pubblicati con la massima cura e messi in vendita con il prezzo minore possibile per renderli accessibile a tutti.
I Ching: consulta gratuitamente il millenario oracolo cinese.
Confessioni: trovare amicizia e amore, annunci e lettere.
Farmaci generici Guida contro le truffe sui farmaci generici.
Xenical per dimagrire in modo sicuro ed efficace.
Glossario informatico: sigle, acronimi e termini informatici, spiegati in modo semplice ma completo, per comprendere libri, manuali, libretti di istruzioni, riviste e recensioni.
Guida eBook: Guida agli eBook ed agli eBook reader. Caratteristiche tecniche, schede ed analisi |
|
|
|
Dialettali
Le 5365 poesie pubblicate sull'argomento 'Dialettali' Poesie dialettali |
'U sapisti!
'U Sinnacu di Firenzi
ci ordinò decimila cannoli
unni me cucinu Tensy.
Cannoli 'ccossi ranni e immenzi...
ca l'appi a tagghiari
a menzi a menzi.
'U cannolu sicilianu, eni bonu e sanu
a cu non piaci eni nu tipu stranu.
Si
leggi

| 
|
|
|
 | Sta tutto ‘o juorne allerte a faticà
pe fa meglio che po’ chistu mestiere.
Cu ‘nu surriso t’invita a t’assettà
e po’ se
leggi
 | |
|
|
| 'Na vota li püèti erunu picca,
cá si cuntavunu cuiddi lauriati.
La canuscenza loru era èssi' ricca
pi putì' scrivi' cosi 'mmagginati.
Ca l'Alighieri cchiù ti tutti spicca
si sapi t'li püèmi
leggi

| 
|
|
|
| Quann'è 'rrivatu già a 'nu certu puntu
ogni ommu havà 'uardari 'ntra iddu shtessu
pi vve' ci è ffattu cuddu ca èti ammessu,
cú pozza allu Patrunu dari cuntu.
Ci è mieru buenu o ci èti
leggi

| 
|
|
|
Dicette ‘a zizza ‘e destra a chella ‘e late:
“Ma guarda chella vocca ‘ntussecata!
Ha ditto ca so’ grosse e songo appese
e cu na lengua tanta ha fatto ‘a spesa.
Ma comme s’è permiso sta lummera
sta chiaveca sta perchia sta rammera.
‘E mie so’
leggi

| 
|
|
|
Parlari ti l'ofanitati è ccosa
ca faci parti sulu ti 'shtu mummu
ddo' 'na fèmmana bedda cchiù t'na rosa
comu figghiazza cati quann'è autunnu.
Surtantu 'na 'pparenza ca è orgogliosa
ni dà lu
leggi

| 
|
|
|
Ni pari shtranu, ma lu tiempu è giushtu
ci cosi già succiessi si ripetunu;
sapimu ca lu munnu è sempri cushtu
e sso' li shtessi cosi ca si vetunu.
Li cosi bueni, tuci comu mushtu,
vulimu tutti quanti cu succetunu,
ma ci so'
leggi

| 
|
|
|
Ci nui vitimu quantu succiteva
tant'anni 'ngretu, 'ntra l'antichi puèti,
capimu ca ti tannu si faceva
"a ci cchiù vali", comu puru mu' èti.
Era l'agoni cuddu ca valeva
e puru muni shta ci 'ncora creti
ca
leggi

| 
|
|
|
Quanno che fu trovato chi sganciava...
argian sonante a finanzià l’impresa,
‘na ditta “esperta” la
leggi

| |
|
|
Amuri forti pigghia u cori,
‘ncapu na nuvula lu fa vulari,
surrisu acchiappa labbra
tenniri e carnusi
mentri vasunedda...
dunci comu u meli,
sciogghinu lu sangu d’intra li vini.
Scinni ‘nda lu pettu
na vampata di caluri
un tammurinu scoti lu
leggi

| 
|
|
|
Mo' è venuto er momento de mostracce
chi sei, sor fanfarone de 'n marchese:
è finito 'sto vezzo de sciacquasse
la bocca cor di': io? So' mezz'ingrese
e nun faccio de 'n sasso 'na montagna
com'invece fate tutti voi romani
che
leggi

| 
|
|
|
Ca 'shta palora voli ddici assai
si pó capiri sulu cu la feti,
percé pó no' valì' pi ci no' creti,
essennu ci no' nc'è prïatu mai.
Ti cchiù si preä quannu shtannu 'uai.
Ci buenu shta no'
leggi

| 
|
|
|
Te scrivo meza frase
chesta sola
attata e piccerella
ca comme a na manella
va accarezzanno ‘o male ‘e chistu munno
speranno ca sta vita nun va a funno.
E’ fatta ‘e tre parole
cusute chianu chiano
pe te purta’ luntano
pe’ dicere surtanto ‘a
leggi

| 
|
|
|
So' quasi tutti bravi li crishtiani,
cá tanta lingui sannu mu' parlari
e pàrunu ca no' so' cchiù 'tagliani,
ma 'nglisi, shdreusi e tutti pari - pari.
Però loru no' sso' pi nienti umani,
percè no' vvollu
leggi

| 
|
|
|
" Sott a nu ciel azzurr
na nuvol accumpar
dinte a na matnat,
fresc e ll'arje c'addor e rose
e dinte a nu
leggi
 | |
|
|
|
Ninna nanna carizze ari figli
paranu granni ma su piccirilli.
E ninna ninna ninna ninna nonna
amuri ha parturitu a Madonna
amuri parturiscia ogni mamma
ed è amuri chi mai t’inganna.
Vieni suonno e nun ji’ a tricare
s'i criaturi
leggi

| 
|
|
|
Quann'unu penza ca è ci sapi ci
nc'havà pinzà' do' voti e 'n'atra 'ncora,
cá ccet'èti iddu no' lu pó sapì'
e no' pó ddiri mancu 'na palora.
Ci simu nu' nisciunu lu pó
leggi

| 
|
|
|
Pi cuiddi ca hannu 'vutu lu piaceri
ti ddivintari nonni a settant'anni,
com'è succiessu a mme, nah, propria aieri,
è ccosa veramenti tanta cranni.
Hagghiu 'spittatu novi misi 'nteri
'nziem'alla nora mea cu tanta 'ffanni
e
leggi

| 
|
|
|
Séra 'n fondo a la corte
col scòalo de me mama 'n man
e goardàa le s- ciaransàne
fra le nebie ciare che zugàa
da sole soléte là sora sui Doi.
Sènto na baiardèla
leggi
 | 
|
|
|
 | Vidu nddra i tò occhi,
u focu ca ardi, di ddr’amuri ca sapi di puisia
e nza stuta, mancu si u ventu ci sciuscia
e ammutta ca so forza puru a mia.
Vidu u cori tò sutta stu celu ranni,
ca si sciogli sempri comu na cannileddra
ni li
leggi

| 

|
|
|
 | Ca miravigghia 'u nostru dialettu.
Pa to terra, amuri e rispettu.
Tanti sunnu li prufissura,
'nta ogni paisi, a so’ dimura.
Cu la so’ parrata,
‘nto frunti, ogn paisi carta d'identità
avi stampata.
U dialettu fa ‘nnamurari.
'Nu
leggi

| 
|
|
|
‘A storia ha fatto ‘a gente
o ‘a gente ha fatto ‘a storia?
E ha fatto overamente
oppure è cosa ‘e niente?
Si guarde int’a mammoria
c’a lenta ‘e ‘ngrandimento
tu appure stantemente
c’ha fatto chesta gente.
Areto ‘o faraone
cu
leggi

| 
|
|
|
Shto ppenzu e mi ricordu ca era 'shtati.
Tiempu ti fichi nui fatiammu fori
e fign'a quannu n'èrumu shtraccati
scinneva a nziddu a nziddu lu sutori.
Tinemmu li littèri priparati;
la mamma mi ticeva 'shti palori:
"Ué
leggi

| 
|
|
|
A casa mea, iu tegnu li litratti
ti tutti li parienti ca hannu muertu,
cá, puru ci li mali no' t'li ccatti,
a ppicca a ppicca veni lu scunciertu.
A 'sht'ora loru sontu tutti spatti;
surtantu l'ossi shtannu, cushtu è certu.
Penzu
leggi

| 
|
|
|
Ca la furtuna è cieca no' nci cretu,
percé edda veti buenu ddo' hava sciri;
sont'iu ca 'nta 'shta vita no' la vetu,
cá ddo me no' è vuluta mai viniri.
Ddo' va la prima vota torna arretu,
cá ci teni li
leggi

| 
|
|
|
 | U cummircianti, tipu brillanti.
Lu modu i fari,
a so’ vita po canciari.
Si teni lu musu, u clienti lassa dilusu.
Si eni sempri sorridenti,
pari nu dementi.
Si non è svigghiu
a capiri cu avi davanti,
baracca smunta all’istanti.
Tanti su li
leggi

| 
|
|
|
 | Amuri forti ardiva intra u pettu
u tempu nun cancillava arduri e affettu
miliuna di pinzera mittivanu ‘ncruci u cori
battiva pi sta terra
arraccamata di juri e mari.
Quannu scinniva a sira e si faciva scuru
di stiddri e fantasma si cummigghiava u
leggi

| 
|
|
|
 | L'amuri na’ vita, li 'ccumpagnò,
ma dopu l'altari,
'nu forti ventu ogni cosa spazzò
Amuri eternu,
prumissa fatta o Patreternuu...
Ma dopu 'na jurnata,
fu già infernu.
E' dura capiri...
'Na cosa storta mai
leggi

| 
|
|
|
| Ti quannu nasci fign'a quannu mori
ogni ommu havà tinì' la libbertà
cu ffaci quantu senti 'ntra lu cori
e nisciun'atru l'hava cuntrashtà'.
L'ommu ca è libb'ru teni cchiù valori,
percé la
leggi

| 
|
|
|
 | È Castigliune ca resta 'Paise miu'.
M'ha datu lustru e rifuggiu
e l'adduru nun mu scuordu...
M'ha datu vita e jatu
e sulu pe' nu peccatu mortale "
l'haiu dovutu lassare.
Sutta all'alivune
ca m'ammuccia are muntagne
ancora
leggi

| 

|
|
|
|
5365 poesie pubblicate sull'argomento Dialettali.
In questa pagina dal n° 1741 al n° 1770.
|
|