Visitatori in 24 ore: 10’028
599 persone sono online
Autori online: 2
Lettori online: 597
Ieri pubblicate 23 poesie e scritti 35 commenti.
Poesie pubblicate: 363’762Autori attivi: 7’455
Gli ultimi 5 iscritti: Lucia Silvestri - Ivan Catanzaro - Fabio Paci - Simone Michettoni1 - Fiorfiore63
♦ rita damonte | |
_

eBook italiani a € 0,99: ebook pubblicati con la massima cura e messi in vendita con il prezzo minore possibile per renderli accessibile a tutti.
I Ching: consulta gratuitamente il millenario oracolo cinese.
Confessioni: trovare amicizia e amore, annunci e lettere.
Farmaci generici Guida contro le truffe sui farmaci generici.
Xenical per dimagrire in modo sicuro ed efficace.
Glossario informatico: sigle, acronimi e termini informatici, spiegati in modo semplice ma completo, per comprendere libri, manuali, libretti di istruzioni, riviste e recensioni.
Guida eBook: Guida agli eBook ed agli eBook reader. Caratteristiche tecniche, schede ed analisi |
|
|
|
Dialettali
Le 5348 poesie pubblicate sull'argomento 'Dialettali' Poesie dialettali |
Leggenno un libbro a la nipotina,
de còrpo ho preso sonno e bonanotte!
Dormenno storta fino a la matina
me so’
leggi

| |
|
|
 | Quanno m’encontro co’ quarcuno
che nun vedevo da tanto tempo,
e me vò fa’n complimento, me dice:
te mantieni
leggi

| |
|
|
Tristi fu a pattenza
na vicciareda co fazzuliettu de manu
salutava a sa fighiu ca sinnia de terri ca nun canuscia
iddu si vutau
taliau u paisieddu suoi ppi l'uttima vota
e o vitti ca era truoppu beddu
du iorno era na iurnata ri friddu e ri
leggi

| 

|
|
|
 | Fortunatu cu teni 'na bona famigghia,
ci sarà sempri cu l'aiuta e lu cunsigghia.
‘Nta l’anni, tanti li canciamenti.
Prima 'u masculu era lu Tinenti,
mentri a fimmina cuntava picca o nenti.
Du maritu a badanti, ora eni a cumannanti.
Tantu
leggi

| 
|
|
|
| Ci no' canosci la malincunia
pó ddiri sulamenti ca è vivutu
la vita sova comu fantasia
e noni comu cuddu ca è patutu.
È la malincunia 'na malatìa
ca no' nci passa mai pi ci è ssaputu
fa' quantu
leggi

| 
|
|
|
| Pi primu hamà parlà' t'la leggi umana
ca pari come ci è leggi divina,
però ti cuedda sempri si 'lluntana
toppu ca voli rèshta cchiù vicina.
Tifatti è ddivintata tisumana,
cá cu la petra 'n
leggi

| 
|
|
|
Si sapesse parlasse
ma nun saccio parla'
pecché ‘a vocca è na tassa
ca nun pozzo pava'.
E si parlo so'
leggi

| |
|
|
Lûxe sbiadia inta neutte
vento ceppo salûo da stae
da Madonna da Guardia
ti levi
verso o bricco da Croxe
ti cali
e ti porti
Nativitae de Maria
con ‘na stella vixin
dorme Väze
inta conca che a teu lûxe
a sorveggia
ti- e
leggi

| 
|
|
|
Pi l'ommu la giushtizzia è assai 'mpurtanti
cu po' shta' 'nziem'all'atri cchiù cuntentu,
cá faci rispittari a tutti quanti
li leggi ca fannu a lu Parlamentu.
Ca li diritti sontu sacrusanti
e li duveri no' hanna
leggi

| 
|
|
|
Sarai so' cchiù ti sessant'anni ca
hannu passatu ti quann'iu viveva
'nziem'alla mamma e sierma, propria cqua,
'nt'na casa ca 'nu travu mantineva.
Casa a cannizzu, nu' èram'a shta' ddà
toppu ca ni mmuddammu ci
leggi

| 
|
|
|
Li preggi ti li uecchj sontu assai:
lu primu è ca cu lloru nu' vitimu;
ni servi e, ci si perdi, no' sia mai,
cá la luci pi ssempri nu' perdimu.
'N'atru 'mpurtanti, pi carmà' li 'uai,
è cuddu ca cu lloru nu'
leggi

| 
|
|
|
Te ne si gghiute e m’he spezzato ‘o core,
ma ddoje parole te l’aggia dedicà;
pure si è scrivo cu grande dulore,
pecché pe mmé si stato ‘nu Papà.
Tu nun m’he fatte maje sentì a mancanze
e chillu pate ca nun
leggi

| 
|
|
|
'N giorno restai sorpreso
ner vedè tre belle ragazze
che giocose co' un selfie
scherzaveno e facce buffe
co' linguacce se faceveno,
stavo pe' dije quello
che mi madre me diceva
quann'ero piccoletto:
"ste mossacce nun se
leggi

| 

|
|
|
Ti vardu i ccà
aviumu u stessu suli
u stessu mari, u stessu duluri.
Ti vardu i ccà
e parru a to stessa lingua
lingua amara comu a nostra terra
aspra e duci d'aranci e di limuni.
Ti vardu
e s'imbrogghiunu i me occhi
tra cielu e
leggi

| 
|
|
|
 | E Posti trasiii ‘na jurnata ci pirdii...
Postu culuratu, da tanti amici friquintatu,
’U tempu pari vulari,
quannu trovi l’amicu giustu pi parrari.
Ma su tempu l’assicutari,
megghiu non taliari, pi malatu non cascari.
L’ultimu arrivatu, primu era
leggi

| 
|
|
|
|
| Sta finendo l'estate! Menomale!
Unne potevo più di vé bollori!
Vado in cuffia all'estate e a su colori;
quando fa cardo io sto propio male.
Se su ner celo ir sole è micidiale
dovento nero più de Vattro
leggi

| 

|
|
|
Adorada Sarda limba
In virtude e intellettu
soggettu pessimu est
prus che poete 'est un ispina.
De candu est in camminu
cun passu timidu,
spinta de su destinu
cheret bolare
cun miseras rimas.
Sa musa galana
proclamada m’haia divina,
ma
leggi

| 
|
|
|
Vulesse putè chiagnere
cu ‘e lacreme ‘e na vita
cu strille ca te stracciano
cu sciglie ca t’abbracciano
p’a ’rraggia ‘e chesta sciorta
ca sta a pazzià c’a morta
‘ncoppa a sta terra chiaveca
ca ‘ncoppa ’o niente fraveca.
Vulesse
leggi

| 
|
|
|
Amichi, ar monno, nun c’è medicina
che possa smove animi e coscenze,
‘no sciroppetto, o ‘na pasticchina
che possa
leggi

| |
|
|
 | Diceva me nonnitta:
Figghittu, crisci forti e sanu...
U libru sempri a manu e du mali sta luntanu.
Non taliari i pripotenti
ca divintarunu ricchi ca’ suffirenza di la genti.
Vestunu firmati, sunnu rispittati,
ma tanti su li piccati.
Pu carusu,
leggi

| 
|
|
|
| Nu ricord, e n'attor muort
nu cantant
o nu poet,
ca so cunisciut ncopp a terra
famos pe chell cann fatt,
e chi
leggi
 | |
|
|
 | È ‘na cosa che se dicea ‘na vorta tanto tempo fa.
Er surtano a li giudichi dice che stanno a sbajà
e che er
leggi

| |
|
|
 | Dalli fimmini circatu,
dalli masculi 'nvidiatu.
'U Palistratu...
Fisicu curatu,
musculu sviluppatu,
sempri in mustra eni cunzatu.
Su vo circari,
a palestra u po' truvari.
Puru a risidenza si fici canciari,
vistu ca' casa, no pottiru
leggi

| 

|
|
|
Onna ca viene onna ca vaje
tieneme stritte ajere cu craje
int’a chest’acque mo frate e mo sore
famme sciala’ sta vita e stu core.
Falle turna’ ancora criature
pe fa’ senti’ cchiù tuoste e sicure.
Onna ca vaje onna ca viene
spiezze ‘a
leggi

| 
|
|
|
Ogni scarpa dice ‘o proverbie, addiventa scarpone
si però diche je baste ca ‘o pere dinte reste guaglione
ca pure ‘o scarpone nu juorne fuje scarpa elegante
ca quanne cammenave l’ammiravene tutte quante
pe cheste ‘a vote ‘o ricorde è
leggi

| 
|
|
|
Shta 'na palora ca signif'ca "fari",
però no' tutti sannu ca è "Puisìa".
Quannu si sapi la 'timologgìa,
significatu 'sattu si pó dari.
Propria pi cushtu ognunu havà shtutiari
ci
leggi

| 
|
|
|
A vvoti quantu pari no' èti veru,
in quantu si pó avì' 'na fricatura,
comu pi ddiri, a poshta ti lu mieru
ni ponnu 'nfinucchià' cu 'na mishtura.
Surtantu 'nu crishtianu ca è sinceru
pó
leggi

| 

|
|
|
 | Ma che vole chesta vita
ca te spezza comme a vrito
ca te piglia e te spetaccia
e addeviente cartastraccia?
Senza manco dì nu ‘mbè
nun può cchiù cca rummanè!
Ma che vole chesta ‘nfama
ca da’ niente e tutto
leggi

| 

|
|
|
 | 'U tempu sta pi passari...
Pu Sinnacu avemu a vutari.
Sulu di stu fattu,
pi strada senti parrari.
'U paisi pari canciatu,
'nta ogni straditta si salutatu.
U candidatu!
Ogni famigghia,'u so avi cunzatu.
Prumissi a lavari,
ma lu fattu l''a
leggi

| 
|
|
|
| Lu cielu già shta gnòraca e lu soli
si sconni 'ntra li nuv'li e poi sparesci.
A ci si reshta fori si ni doli,
percé lu 'shtati ormà' shta pi furnesci'.
Luntanu shta lampeggia e 'nt'li magghioli
si veti comu quannu
leggi

| 

|
|
|
|
5348 poesie pubblicate sull'argomento Dialettali.
In questa pagina dal n° 1771 al n° 1800.
|
|