Visitatori in 24 ore: 19’252
802 persone sono online
Autori online: 3
Lettori online: 799
Ieri pubblicate 23 poesie e scritti 35 commenti.
Poesie pubblicate: 364’966Autori attivi: 7’453
Gli ultimi 5 iscritti: Benedetto - Petorto loca - Leonardo Latini - alberello95 - albero95 |
_
 |
Marzo 2026 |
|
| do |
lu |
ma |
me |
gi |
ve |
sa |
| 1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
| 8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
| 15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
| 22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
| 29 |
30 |
31 |

eBook italiani a € 0,99: ebook pubblicati con la massima cura e messi in vendita con il prezzo minore possibile per renderli accessibile a tutti.
I Ching: consulta gratuitamente il millenario oracolo cinese.
Confessioni: trovare amicizia e amore, annunci e lettere.
Farmaci generici Guida contro le truffe sui farmaci generici.
Xenical per dimagrire in modo sicuro ed efficace.
Glossario informatico: sigle, acronimi e termini informatici, spiegati in modo semplice ma completo, per comprendere libri, manuali, libretti di istruzioni, riviste e recensioni.
Guida eBook: Guida agli eBook ed agli eBook reader. Caratteristiche tecniche, schede ed analisi |
|
|
|
Dialettali
Le 5365 poesie pubblicate sull'argomento 'Dialettali' Poesie dialettali |
Ti vardu i ccà
aviumu u stessu suli
u stessu mari, u stessu duluri.
Ti vardu i ccà
e parru a to stessa lingua
lingua amara comu a nostra terra
aspra e duci d'aranci e di limuni.
Ti vardu
e s'imbrogghiunu i me occhi
tra cielu e
leggi

| 
|
|
|
 | E Posti trasiii ‘na jurnata ci pirdii...
Postu culuratu, da tanti amici friquintatu,
’U tempu pari vulari,
quannu trovi l’amicu giustu pi parrari.
Ma su tempu l’assicutari,
megghiu non taliari, pi malatu non cascari.
L’ultimu arrivatu, primu era
leggi

| 
|
|
|
| Sta finendo l'estate! Menomale!
Unne potevo più di vé bollori!
Vado in cuffia all'estate e a su colori;
quando fa cardo io sto propio male.
Se su ner celo ir sole è micidiale
dovento nero più de Vattro
leggi

| 

|
|
|
Adorada Sarda limba
In virtude e intellettu
soggettu pessimu est
prus che poete 'est un ispina.
De candu est in camminu
cun passu timidu,
spinta de su destinu
cheret bolare
cun miseras rimas.
Sa musa galana
proclamada m’haia divina,
ma
leggi

| 
|
|
|
Vulesse putè chiagnere
cu ‘e lacreme ‘e na vita
cu strille ca te stracciano
cu sciglie ca t’abbracciano
p’a ’rraggia ‘e chesta sciorta
ca sta a pazzià c’a morta
‘ncoppa a sta terra chiaveca
ca ‘ncoppa ’o niente fraveca.
Vulesse
leggi

| 
|
|
|
Amichi, ar monno, nun c’è medicina
che possa smove animi e coscenze,
‘no sciroppetto, o ‘na pasticchina
che possa
leggi

| |
|
|
 | Diceva me nonnitta:
Figghittu, crisci forti e sanu...
U libru sempri a manu e du mali sta luntanu.
Non taliari i pripotenti
ca divintarunu ricchi ca’ suffirenza di la genti.
Vestunu firmati, sunnu rispittati,
ma tanti su li piccati.
Pu carusu,
leggi

| 
|
|
|
| Nu ricord, e n'attor muort
nu cantant
o nu poet,
ca so cunisciut ncopp a terra
famos pe chell cann fatt,
e chi
leggi
 | |
|
|
 | È ‘na cosa che se dicea ‘na vorta tanto tempo fa.
Er surtano a li giudichi dice che stanno a sbajà
e che er
leggi

| |
|
|
 | Dalli fimmini circatu,
dalli masculi 'nvidiatu.
'U Palistratu...
Fisicu curatu,
musculu sviluppatu,
sempri in mustra eni cunzatu.
Su vo circari,
a palestra u po' truvari.
Puru a risidenza si fici canciari,
vistu ca' casa, no pottiru
leggi

| 

|
|
|
Onna ca viene onna ca vaje
tieneme stritte ajere cu craje
int’a chest’acque mo frate e mo sore
famme sciala’ sta vita e stu core.
Falle turna’ ancora criature
pe fa’ senti’ cchiù tuoste e sicure.
Onna ca vaje onna ca viene
spiezze ‘a
leggi

| 
|
|
|
Ogni scarpa dice ‘o proverbie, addiventa scarpone
si però diche je baste ca ‘o pere dinte reste guaglione
ca pure ‘o scarpone nu juorne fuje scarpa elegante
ca quanne cammenave l’ammiravene tutte quante
pe cheste ‘a vote ‘o ricorde è
leggi

| 
|
|
|
Shta 'na palora ca signif'ca "fari",
però no' tutti sannu ca è "Puisìa".
Quannu si sapi la 'timologgìa,
significatu 'sattu si pó dari.
Propria pi cushtu ognunu havà shtutiari
ci
leggi

| 
|
|
|
A vvoti quantu pari no' èti veru,
in quantu si pó avì' 'na fricatura,
comu pi ddiri, a poshta ti lu mieru
ni ponnu 'nfinucchià' cu 'na mishtura.
Surtantu 'nu crishtianu ca è sinceru
pó
leggi

| 

|
|
|
 | Ma che vole chesta vita
ca te spezza comme a vrito
ca te piglia e te spetaccia
e addeviente cartastraccia?
Senza manco dì nu ‘mbè
nun può cchiù cca rummanè!
Ma che vole chesta ‘nfama
ca da’ niente e tutto
leggi

| 

|
|
|
|
 | 'U tempu sta pi passari...
Pu Sinnacu avemu a vutari.
Sulu di stu fattu,
pi strada senti parrari.
'U paisi pari canciatu,
'nta ogni straditta si salutatu.
U candidatu!
Ogni famigghia,'u so avi cunzatu.
Prumissi a lavari,
ma lu fattu l''a
leggi

| 
|
|
|
| Lu cielu già shta gnòraca e lu soli
si sconni 'ntra li nuv'li e poi sparesci.
A ci si reshta fori si ni doli,
percé lu 'shtati ormà' shta pi furnesci'.
Luntanu shta lampeggia e 'nt'li magghioli
si veti comu quannu
leggi

| 

|
|
|
| Quannu 'uardamu all'aria nu' vitimu
vulari tant'aucieddi libb'ramenti;
pinzamu e doppu 'ntra nu' e nu' ticimu:
"Ma comu fannu a viviri cu nienti?".
"Cu nienti" pari a nui ca no' critimu
ca nc'èti ci nci
leggi

| 
|
|
|
| Abbamùda, si cherzo
si no mi sulas bentu
ausèntu 'e rios, chentu,
'ucca 'e Santu Juanne
in bentàna a selenare.
Un'ateru tremessare
at rizòlos furcàdos
ch'illàcanant, cussende,
arvos de
leggi

| 


|
|
Lia |
15/08/2016 21:20 | 2313 |
|
| Lu quinnici t'acoshtu nc'è la feshta:
lu giurnu t'l'Assunzioni ti Maria.
'Nta casa cchiù nisciunu voli rèshta
e tutti vannu a mari 'n cumpagnia.
Ogni annu la favugna ca ni 'mpeshta
ni pari comu ci è 'na
leggi

| 

|
|
|
| ’Nt’lu munnu quasi tutti li crishtiani
vollu surtantu aviri senza dari
e no’ ssannu ca tutti hamà campari
ci ni vulì’ sintimu essiri umani.
Ni cumpurtamu pesciu ti li cani:
a cuiddi ca si mettunu a ‘uardari
no’ ddamu mancu ‘n’ogna ti
leggi

| 

|
|
|
| Tutti facimu cuddu ca hama ffari
pi putì’ aviri la suddispazzioni
ti passà’ ‘na vicchiaia reculari
senza cu avimu cchiù prioccupazzioni.
No’ pinzamu, però, ca hamà fatiari
puru ci nu’ pigghiamu la pinzioni,
percé no’ ssempri bashta pi tirari
e pi
leggi

| 

|
|
|
Lassateme vulà
cu 'e quatte scelletelle
'e chesta pupatella
ca m'accumpagna ancora
e cerca a tutte l'ore
‘a voglia ‘e pazzià
'o sfizio ‘e parpetià.
Lassateme cantà
cu chesta voce nova
ca tanti cose prova
leggi

| 
|
|
|
Ma è over?
Pecche tu,
nun o' sapiv?
Ca o surd,
e sord quant nderr caren
pure iss è sent?
e po' nun
leggi
 | |
|
|
Lu 'shtati è la shtaggioni ti lu soli
pi putì' sciri fori o puru a mari;
ognunu faci comu megghiu voli
villiggiaturi ca hava ricurdari.
Lu 'shtati, quannu gghiutunu li scoli,
so' li vagnuni ca faci prisciari
e ssulu ci èti
leggi

| 

|
|
|
’Shtu sunettu è pi tutti li püèti
e sservi sulu pi ‘na ‘nfurmazzioni,
precisamenti pi ssapì’ cce t’èti
la cosa ca ni dà tanta emuzzioni.
Iu ca sbattu la capu allu pareti
hagghiu truvatu cueshta spiecazzioni
e, ci vulì’ ssapiti, iu m’azzu ‘n
leggi

| 

|
|
|
Ogni annu, quannu 'rriva lu solleòni,
pi ci shta fori, cosa ca è normali,
si sentunu cantari li cicali;
comu a Sanremu cantunu canzoni.
Lu cantu è ti richiamu e ti passioni;
pi la cicala è cosa naturali
cu ddici a
leggi

| 

|
|
|
L’arbô
vestïo de rêusa
o fa cantâ o gallo
che o festessa o ciæo
da un ciocco
de campann- e
sciorte l’Ave Maria
che a s’abbrasse a lûxe
chinn- a coscì o sipaio
de ‘na neutte consumà
s’isa inte
leggi

| 
|
|
|
 | Travagghiò na vita
spirannu 'nta pinsioni
e 'nta bonuscita.
Quannu u mumentu,
appi 'rrivari,
u Guvernu i liggi vosi canciari...
U Patriternu
fici i cumannamenti
e lu Guvernu,
si cunzò l'emennamenti.
Tanti i canciamenti...
A
leggi

| 
|
|
|
| Mi succeri ca ogni tantu
uò ceccu cosi misi ri cantu
l’autru ionnu tutt’a ‘n’trattu
na ncasciolu visti ‘n’ritrattu.
C’era stampata ma nanna ava
ca cu ma nannu si maritava
ch’erunu bidduzzi tutti rui
na ddi tempi ca nun ci su chiui.
Idda
leggi

| 

|
|
|
|
5365 poesie pubblicate sull'argomento Dialettali.
In questa pagina dal n° 1801 al n° 1830.
|
|