Visitatori in 24 ore: 7’279
620 persone sono online
1 autore online
Lettori online: 619
Ieri pubblicate 23 poesie e scritti 35 commenti.
Poesie pubblicate: 362’605Autori attivi: 7’478
Gli ultimi 5 iscritti: MiuMiu - Giovanna Diodato - Ciraforever - Cialtronescon - Daimon |
_
 |
Luglio 2025 |
|
do |
lu |
ma |
me |
gi |
ve |
sa |
| | 1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
31 |

eBook italiani a € 0,99: ebook pubblicati con la massima cura e messi in vendita con il prezzo minore possibile per renderli accessibile a tutti.
I Ching: consulta gratuitamente il millenario oracolo cinese.
Confessioni: trovare amicizia e amore, annunci e lettere.
Farmaci generici Guida contro le truffe sui farmaci generici.
Xenical per dimagrire in modo sicuro ed efficace.
Glossario informatico: sigle, acronimi e termini informatici, spiegati in modo semplice ma completo, per comprendere libri, manuali, libretti di istruzioni, riviste e recensioni.
Guida eBook: Guida agli eBook ed agli eBook reader. Caratteristiche tecniche, schede ed analisi |
|
|
Le 3748 poesie in esclusiva dell'argomento "Dialettali"
|
Ogni annu, quannu 'rriva lu solleòni,
pi ci shta fori, cosa ca è normali,
si sentunu cantari li cicali;
comu a Sanremu cantunu canzoni.
Lu cantu è ti richiamu e ti passioni;
pi la cicala è cosa naturali
cu ddici a
leggi

| 

|
|
|
L’arbô
vestïo de rêusa
o fa cantâ o gallo
che o festessa o ciæo
da un ciocco
de campann- e
sciorte l’Ave Maria
che a s’abbrasse a lûxe
chinn- a coscì o sipaio
de ‘na neutte consumà
s’isa inte
leggi

| 
|
|
|
 | Travagghiò na vita
spirannu 'nta pinsioni
e 'nta bonuscita.
Quannu u mumentu,
appi 'rrivari,
u Guvernu i liggi vosi canciari...
U Patriternu
fici i cumannamenti
e lu Guvernu,
si cunzò l'emennamenti.
Tanti i canciamenti...
A
leggi

| 
|
|
|
| Mi succeri ca ogni tantu
uò ceccu cosi misi ri cantu
l’autru ionnu tutt’a ‘n’trattu
na ncasciolu visti ‘n’ritrattu.
C’era stampata ma nanna ava
ca cu ma nannu si maritava
ch’erunu bidduzzi tutti rui
na ddi tempi ca nun ci su chiui.
Idda
leggi

| 

|
|
|
Sì femmena tre vote
pecché canusce ‘a vita
na perchia schierchiaria
ca sfronna e ca te spia
‘ncoppa a stu parcuscenico
ca vole ca già saie
comme se sfanno ‘e guaie
e comme int‘a nuttata
addà fernì ‘a
leggi

| 
|
|
|
Lacrima scivola come una carezza
dopo una bella risata.
Occhi lucidi pieni d'amore
tremi di felicità.
Cadi fra le mie braccia come una foglia
ma autunno non é.
Si biedda comu u suli
si mia e io sugnu tuo
fimminazza ri stu
leggi

| 

|
|
|
 | ’U PRICCHIU,
pi no ristari dilusu
li sordi teni ‘nto puttusu.
Di li sordi ‘nnamuratu.
Du cattari,
nun cunusci ‘u significatu.
Sulu d’aria avi campatu.
Riccu forsi divintò,
ma ‘nta sta vita, piaciri mai si passò.
Matrimoniu? Mancu a parrari!
leggi

| 
|
|
|
| No’ ssempri porta bbeni lu prucressu,
cá ci vitimu cuddu ca èti muni
cu ccuddu ca ‘na vota no’ era ammessu,
capimu ca no’ nci cuncorda cchiuni.
E, senza cu facimu ‘nu pruciessu,
si sapi ca so’ propria li vagnuni
a ffari tuttu cuddu ca lu
leggi

| 

|
|
|
| Ognunu ti nu’ sapi cce hava ffari
cu pó ‘rrivari drittu ‘n Paratisu;
no’ surtantu hava èssiri precisu,
ma, cchiù ti tuttu, l’atri havà ‘iutari.
A ci no’ tteni nienti nu’ hama ddari,
senza cu avimu, quant’hamù dicisu;
no’ hamà pinzari ci nc’hamù
leggi

| 

|
|
|
 | Fra li canditati tanti li carusi priparati.
Curaggiu non ci manca...
Sannu parrari...
Tanti li cosi novi ca vonnu purtari...
Ma lu votu non eni facili truvari.
Cu' avi u cumpari...
Cu' lu favuri avi a turnari...
Cu' lu travagghiu savi a
leggi

| 
|
|
|
| Na sira m’attruvai a discutiri du tempu,
no di quannu chiovi, trunia e tira ventu
e mancu di chiddu ca passa e sinni va,
ma di quarchi cosa ca nun sta né cca né dda.
“U tempu s’interrumpi.”
“Chi dici interferisci!”
“U tempu è
leggi

| 

|
|
|
| È mmegghiu ci sapimu cce nci voli
’nt’la vita cu facimu la ‘sperienza,
cá, puru ci tinimu la pacienza,
pó ddarsi ca la capu poi ni doli.
No’ nc’è bisuegnu cu sciamu alli scoli,
cá shta ci teni ‘n’ogna ti cuscienza;
l’anziani hannu passatu
leggi

| 

|
|
|
Terra di confini pi l’omini
e terra di mezzu pe santi,
ntentu di profughi
e di delinquenti
ca di tia e da to’ storia
nun sannu propriu nenti.
Nun sannu ca
fusti casa pi Normanni e pi Fenici,
abitazioni pi Arabi e pi Greci
e ca fusti origini di
leggi

| 

|
|
|
La menti no' è capaci ti pinzari
la cosa cranni ca è l'eternitati,
percé vivi lu tiempu reculari:
nàsciata, vita e poi l'ori cuntati.
Cqua, 'nta 'shtu munnu, n'hama dda' ta fari.
Lu sannu buenu cuiddi già
leggi

| 
|
|
|
Si sapi ca nu' no' hamu mai vulutu
fa' cuddu ca no' n'è ricumpinzati,
ma sulamenti cosi cchiù apprizzati
o puru quantu sempri n'è piaciutu.
Però, a vvoti, bashta 'nu salutu
cu ni putimu sènti'
leggi

| 

|
|
|
|
È vveru ca non è 'na bbella cosa,
percé a nisciunu piaci lu dulori,
ma ognunu ti nu' penza ca è 'na rosa
la vita, toppu ca ni dà amarori.
N'hamà ssapì' 'bbituà', cá è
leggi

| 
|
|
|
Ossi nèti, fora 'n corte,
pansa piena, anca a i cani;
resentar la boca col novo vin,
canbiar le braghe, oltar 'l destin.
Sogni vèci, de freda stagion,
intrade magre, come da senpre;
cantar 'n la stala, l'è nostra
leggi
 | 

|
|
|
Lu cchiù bruttu tifettu ca tinimu
è l'egöismu, cá no' nci pinzamu
a tuttu cuddu mali ca facimu
a ci ti fami mori e nu' manciamu.
Curreggiri 'shta cosa no' putimu,
cá ti quannu nascimu la purtamu
e cresci
leggi

| 

|
|
|
Scrittori e puèti sannu assai t'l'amori
e scrivunu rumanzi e püisìi
cu ssi ponnu pajari li fatìi,
ticennu quantu sèntunu 'nt'lu cori.
No' ddicunu cce tteni cchiù valori,
ma scrivunu surtantu
leggi

| 
|
|
|
Cuiddi ti Santuvitu già lu sannu
ccet'è la pìzzica e a cce ccosa servi,
cá ognittanta 'nu bballu si lu fannu,
ccussì si ponnu scaricà' li niervi.
La pìzzica èti mùsaca pi quannu
si
leggi

| 

|
|
|
Me sentéa 'n pòro pinco
al pensier de magnar
a la sagra 'l solito stinco.
Cossì me son dito:
"Dai, par la malora!
Date subito na mòssa
e svéite che l'è ora".
Tute le vetrine
me son
leggi
 | 

|
|
|
Ca la superbia è ffattu sempri mali
a ci la teni e a ci nci shta vicinu,
si sapi, cá è lu vizziu capitali
cchiù bruttu e contra lu vulì' divinu.
Lucifru la cunnanna avìu 'nfernali,
percé era
leggi

| 
|
|
|
Ne l'àrbio del tenpo
mi sérco fontane
che me rinfresca le mane,
che le me roba la sé.
Coi oci vao fora
su le strade de la luna,
par i sentieri dei vénti
ne i canpi de i sogni.
So de essare 'n pasto
de i
leggi
 | 

|
|
|
Comu un ciur selvaggiu
t'aggrappi rocci rocci
annacatu ru vientu
tocca u cielu
libero vo stà.
Terra sicca erba spinusa
...Sogni
amuri farfalle e coccinelle
e talì sempri u suli
ra matina a sira
aspittannu un'amuri
ruci,
leggi

| 

|
|
|
Havi 'na vita ca scrivu canzoni;
tegnu lu preggiu t'la 'recchia 'ssuluta
e mi ricordu, quann'era vagnoni,
la mùsaca ca sempri m'è piaciuta.
E puru muni sentu 'na passioni
ca è cchiù forti ti cuedda ca hagghiu
leggi

| 
|
|
|
Mario
oggi un si dice mai: te sei cretino,
testa di legno, brodo o deficente,
cioè si dice, si, ma per benino
in un modo più ganzo e divertente.
Mi spiego meglio, vieni qui vicino:
se vòi trattare un tizio da pezzente,
tu
leggi

| 

|
|
|
Ci 'n ommu 'ncegna a ffari quarche cosa
e no' è capaci cu la porta pponta
è mmegghiu ci la lassa e si riposa,
pinzannu ca èti cosa ca no' cconta.
Ci, 'nveci, la riteni assai prizziosa
l'havà tiniri cu iddu e sempri
leggi

| 
|
|
|
S’è fatta notte
e ‘o sole senza scuorno
s’è annascunnuto sotto a na cuperta
lassanno ‘a porta aperta
pe fa’ trasi’ sta luna ca sfacciata
me vo’ canta’ ‘a cchiù bella serenata
c’o genio ‘e chi se sente pe ‘ntramente
vuliuso ‘e
leggi

| 
|
|
|
So' veramenti assai li musicishti
ca fèciuru t'la mùsaca la Storria,
ma cchiù, 'ntra tutti cuiddi ca hamu vishti,
Beethoven è rimashtu 'nt'la memorria.
Tetescu e figghiu ti do' umili artishti,
Ludwìg 'nu
leggi

| 

|
|
|
A Santuvitu sannu fishtisciari,
cá, puru ci non èti 'na scuperta,
surtantu cu li fuechi havà spicciari
la feshta ca ogni annu si cuncerta.
Li fuechi nueshtri so' spittaculari,
cá ci li 'uarda reshta a vocca
leggi

| 
|
|
|
È 'nu pruverbiu ca hama rispittari
ci doppu no' vulimu avì' surpresi
ti l'atri, cú ni ponnu fa' 'mparari
ca a ci si bbenchia havà pajà' li spesi.
'Nu tizziu ca vuleva apprufittari
t'l'amici sua,
leggi

| 
|
|
|
|
3748 poesie pubblicate su questo argomento. In questa pagina dal n° 1411 al n° 1440.
|
|