Visitatori in 24 ore: 5’325
477 persone sono online
Lettori online: 477
Ieri pubblicate 23 poesie e scritti 35 commenti.
Poesie pubblicate: 362’604Autori attivi: 7’478
Gli ultimi 5 iscritti: MiuMiu - Giovanna Diodato - Ciraforever - Cialtronescon - Daimon |
_
 |
Luglio 2025 |
|
do |
lu |
ma |
me |
gi |
ve |
sa |
| | 1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
31 |

eBook italiani a € 0,99: ebook pubblicati con la massima cura e messi in vendita con il prezzo minore possibile per renderli accessibile a tutti.
I Ching: consulta gratuitamente il millenario oracolo cinese.
Confessioni: trovare amicizia e amore, annunci e lettere.
Farmaci generici Guida contro le truffe sui farmaci generici.
Xenical per dimagrire in modo sicuro ed efficace.
Glossario informatico: sigle, acronimi e termini informatici, spiegati in modo semplice ma completo, per comprendere libri, manuali, libretti di istruzioni, riviste e recensioni.
Guida eBook: Guida agli eBook ed agli eBook reader. Caratteristiche tecniche, schede ed analisi |
|
|
Le 3748 poesie in esclusiva dell'argomento "Dialettali"
|
 | Vidu nddra i tò occhi,
u focu ca ardi, di ddr’amuri ca sapi di puisia
e nza stuta, mancu si u ventu ci sciuscia
e ammutta ca so forza puru a mia.
Vidu u cori tò sutta stu celu ranni,
ca si sciogli sempri comu na cannileddra
ni li
leggi

| 

|
|
|
 | Ca miravigghia 'u nostru dialettu.
Pa to terra, amuri e rispettu.
Tanti sunnu li prufissura,
'nta ogni paisi, a so’ dimura.
Cu la so’ parrata,
‘nto frunti, ogn paisi carta d'identità
avi stampata.
U dialettu fa ‘nnamurari.
'Nu
leggi

| 
|
|
|
‘A storia ha fatto ‘a gente
o ‘a gente ha fatto ‘a storia?
E ha fatto overamente
oppure è cosa ‘e niente?
Si guarde int’a mammoria
c’a lenta ‘e ‘ngrandimento
tu appure stantemente
c’ha fatto chesta gente.
Areto ‘o faraone
cu
leggi

| 
|
|
|
Shto ppenzu e mi ricordu ca era 'shtati.
Tiempu ti fichi nui fatiammu fori
e fign'a quannu n'èrumu shtraccati
scinneva a nziddu a nziddu lu sutori.
Tinemmu li littèri priparati;
la mamma mi ticeva 'shti palori:
"Ué
leggi

| 
|
|
|
A casa mea, iu tegnu li litratti
ti tutti li parienti ca hannu muertu,
cá, puru ci li mali no' t'li ccatti,
a ppicca a ppicca veni lu scunciertu.
A 'sht'ora loru sontu tutti spatti;
surtantu l'ossi shtannu, cushtu è certu.
Penzu
leggi

| 
|
|
|
Ca la furtuna è cieca no' nci cretu,
percé edda veti buenu ddo' hava sciri;
sont'iu ca 'nta 'shta vita no' la vetu,
cá ddo me no' è vuluta mai viniri.
Ddo' va la prima vota torna arretu,
cá ci teni li
leggi

| 
|
|
|
 | U cummircianti, tipu brillanti.
Lu modu i fari,
a so’ vita po canciari.
Si teni lu musu, u clienti lassa dilusu.
Si eni sempri sorridenti,
pari nu dementi.
Si non è svigghiu
a capiri cu avi davanti,
baracca smunta all’istanti.
Tanti su li
leggi

| 
|
|
|
 | Amuri forti ardiva intra u pettu
u tempu nun cancillava arduri e affettu
miliuna di pinzera mittivanu ‘ncruci u cori
battiva pi sta terra
arraccamata di juri e mari.
Quannu scinniva a sira e si faciva scuru
di stiddri e fantasma si cummigghiava u
leggi

| 
|
|
|
 | L'amuri na’ vita, li 'ccumpagnò,
ma dopu l'altari,
'nu forti ventu ogni cosa spazzò
Amuri eternu,
prumissa fatta o Patreternuu...
Ma dopu 'na jurnata,
fu già infernu.
E' dura capiri...
'Na cosa storta mai
leggi

| 
|
|
|
| Ti quannu nasci fign'a quannu mori
ogni ommu havà tinì' la libbertà
cu ffaci quantu senti 'ntra lu cori
e nisciun'atru l'hava cuntrashtà'.
L'ommu ca è libb'ru teni cchiù valori,
percé la
leggi

| 
|
|
|
 | È Castigliune ca resta 'Paise miu'.
M'ha datu lustru e rifuggiu
e l'adduru nun mu scuordu...
M'ha datu vita e jatu
e sulu pe' nu peccatu mortale "
l'haiu dovutu lassare.
Sutta all'alivune
ca m'ammuccia are muntagne
ancora
leggi

| 

|
|
|
| 'Nt'la vita noshtra no' ssi pó truvari
lu motu cu putimu shtari 'n paci
pi cuddu picca ca nu' hamà campari
facennu cuddu ca ti cchiù ni piaci.
E comu nu' putimu rimetiari?
La fratillanza è cuera ca ni faci
shta'
leggi

| 

|
|
|
| Ci penza ca iddu sia 'nu veru puèta
havà capiri ca no' vali nienti,
cá quantu sapi toci la cupèta,
ci no' t'la manci, tuni no' lu sienti.
Lu ninni faci azzari la pumèta,
ma no' lu pó sapì' ca
leggi

| 
|
|
|
 | Madonnuzza di Capu d'Orlando
oggi, jornu dà to festa,
'nto munnu stannu a te pinsannu.
O munti, non si potti cuntari
li cristiani ca ti vinnuri a vinirari.
'A to Chiesuzza, 'na meravigghia...
Cu Paisi fa brillari.
Comu 'u faru, eni a
leggi

| 
|
|
|
| Ti sièculi si 'nzegna tucazzioni,
ma l'ommu 'ncora no' se l'è 'mparata,
datu ca no' èti sulu 'na lezzioni,
percé 'na vita 'ntera è la durata.
Ma, ci vitimu, è 'n'atra la cushtioni:
hama
leggi

| 
|
|
|
|
| 'Uardannu 'ngretu ni ddunamu ca
lu tiempu n'è llivatu li megghiu anni
t'la giuvintuti e mai cchiù n'l'hava dda',
percé hamu fattu già 'nu picca cranni.
Siccomu 'ngretu no' ssi pó turnà'
e si
leggi

| 

|
|
|
 | Notti d'inverno, friddu, ventu.
U so sguardu sentu.
U focu, crisci chianu, chianu.
U sentimentu pi na notti è luntanu.
Pa testa, giranu milli pinseri.
Vulissi u tempuarreti purtari.
Vulissi scurdari.
Ma a cuscienza
cunsigghia di
leggi

| 
|
|
|
Visti nu scieccu senza u so pattruni
ca nun sapeva chi strata pigghiari,
iu ci rissi: “ Si propriu nu bbistiuni,
sulu, ca to testa, nun sai raggiunari”.
Iddu mutu, senza rari cunfirenza,
affunna a testa nto sicchiu ca pagghia,
ca cura caccia i
leggi

| 

|
|
|
Nce sta ‘na strana signora
ca zitte zitte, metteneme paure
ogni sera trase dint’ à casa mia
e toma toma me da’ a mane
e me fa cumpagnje!
Vestute cu certe panne trasparente
essa tene ‘a forza e lluntanà ‘a ggente
Ma io, rassegnate
leggi

| 
|
|
|
Ci carculamu quant'è la munnezza
ca 'nta 'shtu munnu sempri cchiù 'mmassamu,
sarai ni passa totta la trittezza
ti fari cosi senza cu pinzamu.
Hamà tiniri 'n'ogna ti 'ccurtezza
'nt'la vita ci no' nni vulì'
leggi

| 
|
|
|
 | Arrivò 'u jornu di vutari,
di stu pisu 'u Paisi si vosi libirari.
U candidatu, tantu parrò e furriò...
Pi l’autru censimentu, postu si truvò.
‘Nte comizi,
Chiazzi chini ... Chiazzi vacanti...
Battuti di manu, discursi
leggi

| 
|
|
|
| Sapimu ca 'nt'la vita sont'assai
li cosi e nui tinimu lu duveri
cu lli facimu muni e noni crai,
percéni poi rimànunu mishteri.
'Mpigniàm'ni tutti e no' fermàm'ni mai,
senza cu ddamu all'atri
leggi

| 
|
|
|
E ‘o core te cerca
e ‘o core te chiamma
giuranno ca è pronto
cu te pe’ fa’ ‘a famma
pecché vò arrivà
facennese preta
addò chesti dete
nun ponno scavà.
E ‘a chiocca sbarea
e ‘a chiocca
leggi

| 
|
|
|
Ho fatto ir funerale ar mi pisello!
Povero vecchio, è pieno di stanchezza!
Tu lo vedesse! Cià una debolezza
che me lo porto a Lupi (1) col carrello.
Invece a tempi della giovinezza
sartava su e giù come un fringuello
e comandava lui, mica il
leggi

| 

|
|
|
Lu gushtu t'lu manciari lu sapimu
ca ni piaci, ni tira e ca ni 'nganna,
ma, ci ni faci mali, no' capimu
ca puru all'atru munnu poi ni manna.
Putimu tiri tutti ca nu' simu
ci cchiù. ci menu, schiavi ti la canna
ca no' è atru cce
leggi

| 
|
|
|
Ci hamà parlà' ti raggia no' cunveni,
percé pó ffari mali cchiù a nu' shtessi,
ma puru all'atri quannu ci la teni
si vèndaca e pó perdi' li riflessi.
È micitiali ci no' ssi
leggi

| 
|
|
|
 | Cu lu travagghiu 'nvintò l'omu nobilitò
Ma lu Nobili du Casatu e lu putruni natu
cu travagghiu non s'annu mai parratu.
Travagghiari pi campari, 'u giustu po bastari.
Cu tantu travagghiò, e mai piaciri si
leggi

| 
|
|
|
| Quanta püèti ca nci shtannu muni!
So quasi tutti giuvini e so' sberti;
ti lu 'taglianu sontu li patruni,
ma t'lu tialettu no' sso' tanta 'sperti.
Ti püisìi ni mannunu a migliuni
cu lu computer; loru sontu certi
ca
leggi

| 
|
|
|
Tristi fu a pattenza
na vicciareda co fazzuliettu de manu
salutava a sa fighiu ca sinnia de terri ca nun canuscia
iddu si vutau
taliau u paisieddu suoi ppi l'uttima vota
e o vitti ca era truoppu beddu
du iorno era na iurnata ri friddu e ri
leggi

| 

|
|
|
 | Fortunatu cu teni 'na bona famigghia,
ci sarà sempri cu l'aiuta e lu cunsigghia.
‘Nta l’anni, tanti li canciamenti.
Prima 'u masculu era lu Tinenti,
mentri a fimmina cuntava picca o nenti.
Du maritu a badanti, ora eni a cumannanti.
Tantu
leggi

| 
|
|
|
| Ci no' canosci la malincunia
pó ddiri sulamenti ca è vivutu
la vita sova comu fantasia
e noni comu cuddu ca è patutu.
È la malincunia 'na malatìa
ca no' nci passa mai pi ci è ssaputu
fa' quantu
leggi

| 
|
|
|
|
3748 poesie pubblicate su questo argomento. In questa pagina dal n° 1351 al n° 1380.
|
|