Visitatori in 24 ore: 14’349
1057 persone sono online
Lettori online: 1057
Ieri pubblicate 23 poesie e scritti 35 commenti.
Poesie pubblicate: 365’142Autori attivi: 7’452
Gli ultimi 5 iscritti: Massimo Masteri - Patrizia1973 - Donato Caione - Benedetto - Petorto loca |
_

eBook italiani a € 0,99: ebook pubblicati con la massima cura e messi in vendita con il prezzo minore possibile per renderli accessibile a tutti.
I Ching: consulta gratuitamente il millenario oracolo cinese.
Confessioni: trovare amicizia e amore, annunci e lettere.
Farmaci generici Guida contro le truffe sui farmaci generici.
Xenical per dimagrire in modo sicuro ed efficace.
Glossario informatico: sigle, acronimi e termini informatici, spiegati in modo semplice ma completo, per comprendere libri, manuali, libretti di istruzioni, riviste e recensioni.
Guida eBook: Guida agli eBook ed agli eBook reader. Caratteristiche tecniche, schede ed analisi |
|
|
|
Le 3795 poesie in esclusiva dell'argomento "Dialettali"
|
Comu la chianta ca prutuci frutti
s'li teni cu li faci maturari,
ccussì l'essiri umanu cresci tutti
li figghj cu ssi faci rispittari.
Li figghj, ci so' bbeddi o ci so' brutti,
tatà e mammai s'li tennu cari cari,
cá loru
leggi

| 

|
|
|
È ccosa ca ti sempri s'è ssaputa
ca servi sia allu cuerpu cce alla menti
cu ponnu ripusà' cu 'na durmuta,
ccussini no' ssi shtraccunu pi nienti.
Lu liettu è ccosa ca hamu sempri avuta
e ci è ti pagghia simu
leggi

| 
|
|
|
No' nci shta 'nu crishtianu ca no' ssenti
dulori pi 'nu caru sua ca è persu;
pinzannu a cuddu senti veramenti
'nu lagnu 'ntra lu cori, cá è tiversu.
Tiversu assai ti l'atri sintimienti
ca so', 'ncunfront'a cushtu,
leggi

| 
|
|
|
È bbruttu quannu veni la svintura,
percé ogni cosa ni pó sciri mali,
però èti megghiu ci no' nc'è paura,
ccussì ogni cosa pó turnà' normali.
Quann'unu nasci, a vvoti, è
leggi

| 
|
|
|
Lè stat en viulì
stùnat come l'asét
che brüsa 'l canel
e ta sa sentet isè stüpet
nel püdì pensà al migliur vì
che ta ghet spudat da na vida
come se foss na bala...
e se
leggi

| 
|
|
|
Dove ti væ dialetto
dove ti væ lengua de cà
in sce quarche bocca
me vaggo a pösâ
no ho ciù colore
e me sento soffocâ
comme un ciæo perso
inte ‘na galleria
‘n’onda sensa sponda
un vento sciù
leggi

| 
|
|
|
La morti quannu 'rriva, pi ognitunu
la vita spiccia e nienti cchiù rimani,
ma no' è ccussì, percé puru 'nu cani,
ci shta cu mmori, va ddo lu patrunu.
Però, pi ccerti no' nci shta nisciunu
ca li pó ffari
leggi

| 
|
|
|
 | Ora tu cuntu ju
comu fù cà la Sicilia nasciu!
Mentri lu Signuri travagghiava
pi fari chiù ‘mpurtanti la so jurnata,
la Sicilia s’annacava ntà lu mari
comu nà sirena nnammurata.
Taliannu lu Signuri ci vosi
leggi

| 
|
|
|
| "Si' lu sicondu Tu Santu Patrunu
ti 'shtu päìsi ca ti porta onori,
puru ci no' lu sapi quarchitunu
ca Tu ha' shtatu 'nu cran' priticatori!
So' picca Santi, pi no' ddi' nisciunu,
ca hannu 'vutu la vampa t'lu Signori
e
leggi

| 
|
|
|
| Diu quannu criò la femmana la mesi
intr'alli mani t'l'ommu e ccussì tissi:
" 'Nt'la vita iddu hata sèrviri". Edda 'ntesi,
ma cu li uecchj allu piccatu fissi.
Ti tannu fuè ca 'nziem'a Adamu
leggi

| 

|
|
|
 | Intanto un è mìa facile arrivàcci,
pò doppo ti ci dèvi abituà
pe un esse rivogato fra i vecchiacci
che, fissi, stanno in giro a brontolà.
Ti senti imbarzamato dai legacci
der mondo che nun
leggi

| 

|
|
|
| Ti sierma ca tineva tant'orgogliu
reshta surtantu 'na fotocrafia;
cu mme la portu 'ntra lu portafogliu
ti quannu, pi 'na brutta malatìa,
murìu e pi mme puntutu comu scogliu
fuè lu dulori e mu' la nushtalgia
ca mi shta
leggi

| 
|
|
|
| Sceíbbe, veneíbbe
a’ la Féire de Sénde Seleveístre
stàvene tutte le mesteíre veícchie,
u’ feschelàre, u’ conzaseígge e finénghe nu’ stegnére
M’accatteíbbe nu’ belle friscechétte
e ne’ quartàra vècchie arepezzàte...
Quenda ggénde pe’ la stràte
ci
leggi

| 
|
|
|
| Ci è vveru, comu tissi l'Alighieri,
ca hamà siguì' virtuti e canuscenza
pi putì' ddivintari uemmi veri,
hamà tinì' 'nu saccu ti pacienza.
No' bbashta ca hama èssiri sinceri,
ma nu' hama ffari
leggi

| 

|
|
|
| A unni t’attruvaiu, nta l’ovu ri Pasqua:
cu mi l’ava ddiri ri sta bedda surprisa!
Di mia ta teniri luntanu, fui, arrasca,
fattilla a larga, allaschiti ... senza affisa.
Nun ta fai iautru ca rumpiri i scatuli
cu discussi scunchiuruti e senza
leggi

| 

|
|
|
|
Faje vede’ ca ‘o cielo è tunno
ca stu munno nun va ‘nfunno
e ca ‘a vita assaje salata
stantemente s’è accapata.
Faje vede’ ca è nu passaggio
ca sta sciorta è nu sarraggio
ca si ‘o sango enno tempesta
pure ‘a morte
leggi

| 
|
|
|
No' ssulu la pulitaca ti muni
è ffatta ti palori sulamenti,
ma puru li crishtiani so' cuntenti
cu parlunu surtantu e nienti cchiuni.
Shta ci faci prumessi ti migliunu
pi dda' a 'ntenniri ca èti pussitenti,
ma, ci viti, no' tteni
leggi

| 
|
|
|
Ci nu' putemmu vèti' tutticosi,
ma senza usà' pi nienti la raggioni,
sarai critemmu cu cchiù cunvinzioni
e senza avì' mishteri culoriosi.
Ma nu' facimu sulu li shtutiosi
cercannu t'ogni cosa spiecazzioni
fign'a
leggi

| 
|
|
|
Lu giurnu doppu Pasca è Pascaredda,
la feshta ca si passa 'n cumpagnia
t'li cranni e t'li piccinni cu 'llicrìa
e senza cu ssi faci cumminedda.
No' nc'èti 'na sciurnata com'a cuedda,
cá ti faci scurdari la
leggi

| 
|
|
|
Quannu 'rrivava Pasca si faceva
'na cosa toci cu si fishtisciava;
la mamma lu vantili si mitteva
e poi li manichi si 'nfurdicava.
Pigghiava tuttu cuddu ca serveva
pi ffa' lu puddicashtru e shtrimpulava
fign'a quannu la pashta no'
leggi

| 
|
|
|
Coatro mane me fa i auguri,
sète basi me ciapo 'n facia,
la pascoa la vedo e la sènto
come coa'n séra 'n buteléto.
Par le strade i oci i'è lucidi,
gira za 'n profumo de desfrito,
no' gh'è pì
leggi
 | 

|
|
|
To' cosi ca 'nt'la vita so' 'mpurtanti
e dannu assai valori a lli crishtiani,
percé li fannu ddivintà' cchiù umani,
cú pponnu essi' ti 'sempiu a tutti quanti.
L'amori, quannu si prisenta 'nnanti,
pi ssempri
leggi

| 
|
|
|
Se cuna la luna
su i cancèi de la note,
va a nana le farfale
de drìo le fontane.
Spìa le stéle
là sora i pigni,
se resènta la val
soto na nebiola ciàra.
I me sogni
i se méte 'n
leggi
 | 

|
|
|
Si fosse primmavera
ie me mettesse ‘e scarpe ‘e chesta sera
ca vene doce doce a me chiammà
vulenno sta quartana accalummà
e m’astrignesse a te cu tutt’a freve
ca bruscia quanno ‘o cielo porta ‘a neve
e me fa chino ‘e fuoco e
leggi

| 
|
|
|
La primavera ca è già ccuminciata
ni faci sènti' chjini ti spiranza
e l'aria, ca ddiventa prufumata
faci vinì' la voglia t'na vacanza.
Putimu fa' 'na bbella passiggiata
e cuddu ca no' temi luntananza
cu
leggi

| 
|
|
|
'Ncapu na stisa d'acqua azzurra,
tri culonna isanu un triangulu culuratu,
'na cunchiglia pari dall'antu,
mentri un vinticeddu callu e duci,
porta 'ncelu u rumuri du mari.
Vuci di sirena attacca u cori,
scappa u pinzeru nu tempu luntanu,
quannu
leggi

| 
|
|
|
Ci nui pinzammu ca è 'rrivata l'ora
cu no' 'bbatamu cchiuni allu culori
t'la pelli ca tinimu bianca o gnora,
sarai putemmu viviri cu amori.
No' ddicu tutti, ma ni shtannu 'ncora
ti cuiddi ca si sentunu supriori
a ci no' ddici mancu
leggi

| 
|
|
|
È lu giurnu ca tutti ponnu sciri,
comu si faci a lu päìsi mia,
'ntra la chiesia cu fannu binitiri
li Parmi o puru ràmuli t'aulìa.
E doppu vannu a casa pi putiri
da' li Parmi cu tanta curtisìa
alli
leggi

| 
|
|
|
Pi San Giseppu scrivu 'shtu sunettu
no' surtantu perc'è lu Santu mia,
ma t'la Sacra Famiglia pi rispettu:
sia ti Iddu, t'lu Bamminu e di Maria.
Mu' ca no' è cchiù 'na feshta ti precettu,
sintimu tutti quanti
leggi

| 
|
|
|
Son dex’anni che semmo distanti
quanti affanni òua ho davanti
veuggio parlàte in questa seja
caccià in mâ a mae curta veja
no gh’ho i barchi
de Portofin
ho solo e ciumme
comme l’ochin
pe questo parto con o mae
leggi

| 
|
|
|
 | E’ sera.
Dinto ‘o mare che ‘è cielo,
‘e lampare de barche so' stelle
è l’isola chiù vicina è ‘a luna.
Maje,
se vede ‘o funno ‘e stù cielo senza rena.
Nammùrato ‘e tale visione,
‘e stù quadro maje
leggi

| 
|
|
|
|
3795 poesie pubblicate su questo argomento. In questa pagina dal n° 1591 al n° 1620.
|
|