Visitatori in 24 ore: 22’385
668 persone sono online
Autori online: 4
Lettori online: 664
Ieri pubblicate 23 poesie e scritti 35 commenti.
Poesie pubblicate: 365’126Autori attivi: 7’452
Gli ultimi 5 iscritti: Massimo Masteri - Patrizia1973 - Donato Caione - Benedetto - Petorto loca |
_

eBook italiani a € 0,99: ebook pubblicati con la massima cura e messi in vendita con il prezzo minore possibile per renderli accessibile a tutti.
I Ching: consulta gratuitamente il millenario oracolo cinese.
Confessioni: trovare amicizia e amore, annunci e lettere.
Farmaci generici Guida contro le truffe sui farmaci generici.
Xenical per dimagrire in modo sicuro ed efficace.
Glossario informatico: sigle, acronimi e termini informatici, spiegati in modo semplice ma completo, per comprendere libri, manuali, libretti di istruzioni, riviste e recensioni.
Guida eBook: Guida agli eBook ed agli eBook reader. Caratteristiche tecniche, schede ed analisi |
|
|
|
Le 3794 poesie in esclusiva dell'argomento "Dialettali"
|
 | Oh, ranni Panchina
’a storia di Capo d’Orlando
cu tia camina.
Comu ‘nu bravu surdatu
lu Paisi spissu à jutatu.
Nivi, friddu, ventu,
a travagghiari ogni mumentu.
‘Na midagghia avissi miritatu,
ma lu rispettu
di la genti à guadagnatu.
Si
leggi

| 

|
|
|
| Dae mùrinu chelu
falàdu est su lentòre
subra frores de muttos e Limba.
Umbra, como est sa ‘ena
de ‘oghe chi pius no pesat frinas
de nuraghes e mare lughente.
Frimma sas istìgas, alènu ‘e sole
in caminèras de roccas duras
e dae lacanas de
leggi
 | 

|
|
Lia |
27/05/2018 21:18 | 1215 |
|
| ’Nte na note de nebia bassa
colpi de vento, come na strassa
i’à netà praesèi e stradèle
par prepararme le ociàde pì bele.
Mi éra sentà sul monte pì alto,
’l me cor el voléa far ‘n salto
e no’l saéa da che parte nar,
par poder mejo le belesse
leggi
 | 

|
|
|
cchiù nun senti a me vuci
quannu ti chiamu cu rispittusu arduri...
ha divintatu comu na cruci
stu disiu ammiscatu cu l’amuri
intra lu canestru di lu me cori
ca mi riala prufumi e sciuri.
Tu nun u sai
ma quannu pensu a tia
nun agghiorna
leggi

| 


|
|
|
Riccillu a ddù babbasuni
ca parrari sicilianu
nun è stranu
ma vol diri parrari tutti li lingui di lu munnu.
Ogni parola è sangu ca nni scorri
ogni ciusciu sonu ri melica puisia
e l’orgogliu è sempri ntà li vini
picchì semu ciavuru e acqua di
leggi
 | 
|
|
|
L’éra ‘l marcante
’l pì belo che ghéra,
senpre lu ‘l diséa:
"Done è rivà coel,
da le braghe onte
e le palanche pronte."
Ben vestìo mai no’ l’éra,
ìl paréa proprio ‘n trato là,
sensa zèo e manco classe.
L’u ‘n sercàa i animai
che ciràa par la
leggi
 | 

|
|
|
C’è lu cristianu ca piaci parrari
pi ‘nu sorrisu rigalari,
o n’amicu novo ‘ncuntrari.
Ti trovi puru lu riservatu,
‘nto so munnu cunfinatu,
‘nu misteru mai svilatu.
C’è lu tipu sempri ‘nfurmatu
forsi n’agenti segreto ‘nto passatu,
ma d’iddu nenti
leggi

| 
|
|
|
- - -
Ancora ce staje Tu
’int’a ‘sta vita
cu’ ttutta la passione
ch’è fernuta
Passione amara
pe’ dduje separate
Ma Tu ce staje ancora
‘int’a ‘stu core
ca nun se fa capace
’e te scurdà
Ll’aggio pruvato sì
aggio pruvato
ogne
leggi

| 

|
|
|
 | ‘Nu gestu d’educazioni
o ‘na camurria pi l’occasioni.
Ognunu avi li so fissazioni.
C’è cu saluta sempri lu primu.
C’è chiddu ca nun vidi e nun senti
e cu la testa calata
nun rispunni pi nenti.
C’e’ cu aspetta ‘u bongiornu,
sulu allura
lu salutu
leggi

| 
|
|
|
Ricchizzi a nun finiri
prufumi e culuri
c’è u mari e c’è u suli
pì tutti
carizzi d’amuri
puisia e meludia
cu lu ventu ca curri.
Ma ci sunu bavagghi
ca nun fannu parrari
fami e spiranza
ca jocanu intucciuniati
cristiani beddi e
leggi

| 

|
|
|
"Ne la to testa gh’è, solo:
sémole e suèntro!"
Coesto la diséa senpre
la me pòra nona Biéta,
se’l voto de la maestra,
no’l rivàa pìn su del sincoe!
Mi, séra assè contento,
che mai ciapàa voti bassi
e séra sicuro che nel servel,
no’ gh’è ‘l
leggi
 | 
|
|
|
Er mare, certe volte,
ce divide, c’allontana,
come ‘na barca dalla sabbia
che ner bel mezzo der temporale,
se rilassa nella risacca.
Ar mare, certe volte,
tira solo la bonaccia
e l’acqua bella piatta
se scalla e fa da mamma
a ‘sto pensiero
leggi

| 
|
|
|
Ti credias omine balente
toccande s’anzenu a traitoria,
in nottes chene luna fis tue ebbia
arga e muntonarju carottau.
Cubau intro e sa matta che mariane
in s’isettu e ti cazzare pessamentu,
cad’istripittu t’arpila sa carena
che puppa trumentada
leggi

| 
|
|
|
Dint’’à certi jurnate,
quanno ‘o cielo
è nu lunzulo bianco spuorco
’e assaje curiuse,
cè vulesse proprio nu poco ‘e Mè,
na ‘ntecchia!
Invece, aggio voglia ‘e me cercà,
pe’ dint’’è sacche, dint’’ò portafoglio
e perfino dint’’è penziere ...
Nun me
leggi

| 
|
|
|
 | ‘Na machina gialla, s’avia cattatu
mancu ‘nu jornu avia passatu,
chi da li fimmini vinia ‘ssicutatu.
Prima nun avianu mancatu,
ma ora dû giallu,
tanti cori avia ‘nfucatu.
Dû poviru telefoninu
‘u riposu l’avia scurdatu
Puri di matrimoniu a
leggi

| 
|
|
|
|
E sì trasuta senza me bussa’
c’a faccia tosta ‘e chi ce sape fa’...
M’haie guardato, m’haie stritto e m’haie vasato
e stantemente ‘e te me so’ ‘mbriacato...
E ‘o munno se faceva cchiù luntano
e ‘a gente scumpareva chianu chiano...
Sulo na voce
leggi

| 
|
|
|
 | Quanno ‘a vita me fa male
e tu peggio ‘e n’animale
ride e sparle n’cuollo a mme
nun te curo saje pecchè?
Pecché ‘a vita saje comm’è?
" oggi a mmè dimane a te! "
Quando la vita mi fa star male
e tu peggio di un animale
ridi e sparli su di
leggi

| 
|
|
|
 | Oggi nun vò chiòviri
nuvoli niuri nun ni viru
e u suli dispittusu mi talia
mbrugghiuni e nfami
pi manu mi pigghia
mi fa viriri chiddu ca iu
nun vogghiu viriri
cu riri e cu curri
cu si vasa e cu s’avvrazza
ma ammia ca mi cunta
sugnu
leggi

| 

|
|
|
| Quanta vòta se stuta
si spegne ‘a lucèlla ‘e ll’ammore dinto còre,
ogni cosa pare luntana
commè ‘a linea do mare.
Quant’ansia provo,
pare cà diventa nà rosa
senza culure,
nun prufume chiù ‘e me,
resta senza sole ‘e senza bussula.
‘O guaio
leggi

| 
|
|
|
Mente ca st’uocchie parlano
‘a capa mia se stona.
Restanno po’ ‘mbriacata
io nun’a sento bbona.
Perciò: “Nun me parlate!”
Ma mo’ ca nun ’e sento
‘a chiocca mia va a viento.
Restanno senza sciato
se torce e se turmenta.
Allora:
leggi

| 
|
|
|
Iò sugnu ‘cca sutta
e scavu notti e ghionnu
cercu suffaru senza un lamentu
scavu e mi spaccu la carina
pi nun ‘mpugnu ri fica e quattru favi.
Cantunu l’ariddi ‘ntà la chiana
e li cicali ci fannu u contrucantu
sentu a puzza di lu suffaru ca
leggi

| 

|
|
|
Coando i ani mii i’éra pochi,
nel me picolo servel,
la cosa pì bela che gh’éra:
l’éra par tuti ‘l paradiso.
Se te faséi ‘l brao:
drito drito de ‘ndavi
’n te ‘sto bel posto,
se a scola diése te ciapài,
de sicuro, par ti, là gh’éra
ogni dì ‘l pan
leggi
 | 

|
|
|
 | Quantu era bellu la matina
addrivigliarimi cu lu sonu di campani
apriri l’occhi appicca appicca
e vidiri pusari l’aceddri nu balcuni.
Mbacci a me casa
bella arrizzittata
c’era na chisuzza
a lu Santu nivuru dedicata.
Era picciliddra
e tuttu
leggi

| 
|
|
|
 | Forse sarrà nu suonno
busciardo e traditore
ca cu sta faccia d’angelo
vulesse fa’ ll’ammore
ma ‘o core é nu diavolo
zuzzuso e strafuttente
e me scumbina l’anema
facenno ‘o malamente
e sente ‘o sango ‘e pognere
pe’ dinto a chesti vene
e ‘a
leggi

| 
|
|
|
Stanotte ‘a luce de lampare
fa cuncurrenza
a tutt’ ‘e stelle
che stanno sparse ‘ncielo...
...a luna fa nu pizz’ ‘a riso
mentre ‘na scia d’argiento
se spanne ‘ncopp’ ‘a llonne do mare.
...e io penzo a te che stai luntano,
ma chiù me stai luntano
leggi

| 

|
|
|
A tia ca d’i pueti si u patri
dedicu sti quattru paroli ‘ncruci.
A tia ca c’u pani si chiama pani
sapisti scriviri di tanti virità
chi l’autri un sa firaru.
A tia ca sapisti agghisari ‘na bannera
fatta di ‘na cammisazza sfardata
tinciuta e
leggi

| 
|
|
|
 | Festa sullena è nn’a terra di Sicilia.
Zàara e mennuli juruti addruviglianu la menti
ccu dunci pinzera, mentri l’occhi punziddrati di mari e celu,
sullevanu dall’aqua versi d’oru,
paroli d’amuri ppi ritruvari la vita passata.
Penzu e leggiu storia
leggi

| 
|
|
|
| Ogni ora del dì l’éra bona
par zugar a scondirola,
la porta de la stala
l’éra senpra la màre,
’ndo se ghéa da tocàr
prima de coel che te sercàa.
E dopo... alé, uno ‘l conta
e tuti i- altri i scapa,
ci su par le téde o par le pigne
altri ‘ncora
leggi
 | 

|
|
|
Tu t’a cante e tu t’a suone
troppa bbella sta canzone
sta sparata areto a’ porta
ca s’addorme e sceta storta.
Tu t’a suone e tu t’a cante
e te dice “So’ giagante!”
e st’orchestra buttunera
cchiù ca faveza è muschera.
Chesta è ‘a meglia
leggi

| 
|
|
|
Dicette ‘o core a ll’anema:
“ Ie te canosco annuro
pecché te saccio pireto
quann’ire nu fasulo!”
Ll’anema rispunnette:
“Ma che te sbatte a fa’?
Tu sì na cascettella
ie carne ‘e sua maestà!”
Traduzione
Disse il cuore all’anima:
“Io ti
leggi

| 
|
|
|
Col ritorno de l’olièla
giràa nel’aria la Pascoa
e coesto voléa dir:
ùdor de brassadèla.
La passion de le mame
de farla assè bona,
faséa sì, che le so face
le se ‘npienéa de luce,
l’éra come ‘l mistero
de la ressuression del Cristo!
No’ gh’éra
leggi
 | 

|
|
|
|
3794 poesie pubblicate su questo argomento. In questa pagina dal n° 871 al n° 900.
|
|